ZIUA MONDIALĂ A ALIMENTAȚIEI

16 octombrie – Ziua Mondială a Alimentației 

16 octombrie a fost declarată de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a O.N.U. Ziua Mondială a Alimentației, zi mondială în scopul avertizării opiniei publice asupra problemelor privind alimentaţia la nivel global şi întăririi solidarităţii în combaterea foametei, malnutriţiei şi sărăciei.

Potrivit celor mai recente date emise de O.M.S., principalele cauze de mortalitate în lume sunt legate de alimentația nesănătoasă: peste 14 milioane de decese sunt cauzate anual, la nivel global, de o alimentație incorectă și dezechilibrată.

În mod îngrijorător, statisticile din ţara noastră dovedesc faptul că stilul de viaţă actual şi-a pus amprenta asupra stării de sănătate a populației, contribuind la creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare, diabetului, afecţiunilor gastro-intestinale, dar şi la o prevalenţă crescută a obezităţii (peste 30% din populaţia României suferă de obezitate).

Evaluarea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei, realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii a evidențiat faptul că populaţia României are o alimentaţie preponderent nesănătoasă, caracterizată printr-un aport mare de grăsimi (mai ales de origine animală) şi proteine totale, un aport insuficient de carbohidraţi şi de fibre alimentare (1/3 din necesar) şi un aport insuficient de calciu, magneziu şi seleniu. Totodată, dieta românilor conţine un consum dublu de sare faţă de valorile recomandate.

Un element esențial al unei schimbări reușite a obiceiurilor alimentare pentru a atinge orice scop (pierderea în greutate, scăderea nivelului colesterolului sau de sănătatea și longevitatea generală) este ca fiecare persoană să-și stabilescă o dietă potrivită, sănătoasă și gustoasă.

Planificarea unei diete sănătoase se face lent, cu schimbări usoare, treptate, și nu prin schimbări nutriționale drastice, elementul fundamental fiind moderația.

Ministerul Sănătăţii a venit în întâmpinarea celor care doresc să se hrănească sănătos, publicând pe site-ul instituției un ghid pentru alimentația sănătoasă și câteva sfaturi pentru români, realizat de Societatea de Nutriţie din România.

 Clic aici:  http://www.ms.gov.ro/documente/Ghid1_8318_6022.pdf

La pag. 131 gășiți o aşa-numită piramidă alimentară, în care sunt evidențiate standardele nutriţionale, cantităţile şi tipurile de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menţine starea de sănătate şi pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor patologii legate de alimentaţie. Piramida alimentară subliniază în acelaşi timp balanţa, varietatea şi moderaţia cu care este necesar ca unele alimente să fie consumate, punând accent pe consumul cerealelor, legumelor şi fructelor.

Sunt reprezentate grafic alimentele ce furnizează macronutrienţii (glucide, proteine, lipide) şi micronutrienţii (vitamine, minerale) necesari pentru a menţine starea de sănătate a populaţiei.

Indicaţiile sunt exprimate în porţii de alimente, al căror consum zilnic va furniza toţi nutrienţii esenţiali. Echivalențe alimentare cantitative pentru o porție se pot afla la pag 133 și 150.

În linii generale, piramida alimentară publicată de Ministerul Sănătății, cuprinde următoarele grupe:

1. Pâine, cereale, orez şi paste (6-11 porţii pe zi);

1. Legume şi vegetale (3-5 porţii pe zi);
2. Fructe (2-4 porţii pe zi);
3. Lapte şi derivate (2-3 porţii pe zi);
4. Carne, peşte, ouă (2-3 porţii pe zi).

Alături de recomandările dietetice, activitatea fizică moderată, efectuată zilnic (cel puţin 30 de minute) contribuie la menținerea unei condiții fizice bune, cu mai multă energie. Totodată aceasta reprezintă o modalitate de a obţine şi de a menţine o greutate corporală normală și ne poate motiva să facem din alegerile sănătoase un obicei.

Este demonstrat faptul că oamenii care sunt activi din punct de vedere fizic tind să mănânce mai sănătos.

REGULI PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ menționate în ghid sunt:

1. Păstrează-ţi plăcerea de a mânca. Aceasta constituie un aspect plăcut al vieţii. Alimentaţia sănătoasă nu presupune ca anumite mâncăruri să fie interzise, iar altele obligatorii. Trebuie doar să existe un echilibru între alimentele din dietă, având drept scop creşterea calităţii vieţii şi minimalizarea riscului apariţiei bolilor.
2. Consumă alimente variate. Cu cât varietatea alimentelor consumate este mai mare, cu atât mai mult organismul va primi toţi nutrienţii esenţiali, în special vitaminele şi mineralele atât de necesare menţinerii sănătăţii.
3. Alimentează-te corespunzător, astfel încât să-ţi menţii greutatea normală. Supragreutatea atrage după sine o multitudine de probleme de sănătate: produce suprasolicitarea articulaţiilor şi oaselor, creşte tensiunea arterială şi valorile colesterolului seric, produce anomalii respiratorii şi creşte riscul de apariţie a diabetului, bolilor cardiovasculare şi a accidentelor cerebrale.
4. Consumă o cantitate mare de cereale. Contrar opiniei generale, pâinea integrală şi neagră, orezul sau pastele făinoase nu constituie alimente hipercalorice; dimpotrivă, aduc nutrienţi importanţi, cum ar fi vitaminele din grupul B şi fibrele alimentare, conferă saţietate fără un aport de grăsimi şi sunt relativ ieftine. Această grupă de alimente trebuie să constituie baza alimentaţiei.
5. Consumă o cantitate mare de fructe şi legume. Aceste alimente nu sunt doar importante surse nutritive (vitamina C, fibre alimentare), dar furnizează în acelaşi timp antioxidanţi importanţi, ce protejează împotriva bolilor cardiovasculare şi a neoplaziilor. Orice dietă ar trebui să conţină zilnic cel puţin 5 porţii de fructe şi legume.
6. Consumă alimente care conţin o cantitate mică de grăsimi. Consumul excesiv de grăsimi produce creşterea nivelului seric de colesterol şi a riscului pentru apariţia obezităţii şi bolilor cardiovasculare. Trebuie redus consumul de grăsimi cum sunt slănina, margarinele, mâncărurile prăjite, produsele lactate nedegresate, carnea grasă şi alimentele ce conţin aceste tipuri de grăsimi (produsele de patiserie).
7. Consumă ocazional produse zaharoase rafinate. Aceste alimente au o valoare energetică foarte mare, dar un conţinut nutritiv relativ scăzut.
8. Consumă alcool cu moderaţie sau deloc. În timp ce cantităţile modeste de alcool nu sunt dăunătoare la majoritatea populaţiei putând avea chiar efecte favorabile în anumite circumstanţe, consumul cu regularitate a unor cantităţi excesive atrage riscuri substanţiale.
9. Menţine echilibrul între aportul alimentar şi activitatea fizică. Pentru a reduce riscul de apariţie a bolilor cronice, precum hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, boala coronariană, diabetul zaharat de tip 2 sau diferite tipuri de cancere, este recomandat ca adulţii să facă cel puţin 30 de minute de activitate fizică moderată în fiecare zi a săptămânii.