În fiecare an, la 1 octombrie este marcată, prin diverse evenimente, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, instituită la 14 decembrie 1990, de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în baza Rezoluției nr. 45/106.

Să arătăm respect şi toată dragostea noastră celor care ne-au crescut cu iubire şi răbdare, ne-au învăţat să citim şi să vorbim, să mergem pe drumul cel drept, să fim buni, să avem curaj în realizarea visurilor noastre, să fim oameni.

Să sărbătorim vârstnicii cu inimile deschise, cu vorbe frumoase, să le oferim momente şi emoţii care să le dea sentimentul unei vârste împlinite. Căci profunzimea emotiilor creeeză amintiri care vor dăinui în timp, care vor fi comoara de aur din care ei vor avea ce povesti.

Să le arătăm sentimente de preţuire pentru munca depusă pe parcursul întregii vieţi, să îi ajutăm în tot ce au nevoie şi să îi asigurăm că suntem şi vom fi mereu aproape de dumnealor, cu aceeaşi dăruire pe care au avut-o ei pentru noi.

Avem datoria să schimbăm percepţiile şi atitudinile faţă de persoana vârstnică, să creem punţi de comunicare între generaţii, care să asigure păstrarea demnităţii umane.

Avem obligația morală să nu permitem în mod pasiv ca declinul fizic și psihologic să le invadeze viețile pe măsură ce îmbătrânesc, prin menținerea unei atitudini pozitive și organizarea unei vieți mai active.

Să ajutăm vârstnicii să-și păstreze motivația de a se simți utili și să devină mai implicați în ceea ce fac, să găsească surse de fericire în viața de zi cu zi, în compania celor dragi, prin schimbarea modului în care percep procesul de îmbătrânie.

Bătrânii merită şi trebuie să fie iubiţi aşa cum sunt, atât timp cât sunt lângă noi. Până nu devin amintiri…

ŞI NU DOAR AZI !