ÎMBĂTRÂNIM, DAR CUM?

Îmbătrânirea este universală iar bătrânețea este o etapă inevitabilă din viața individului.

Fiecare om are ritmul propriu de îmbătrânire, are propriile trăsături hotărâtoare asupra organelor care sunt mai afectate şi în ce măsură, deoarece nu toate funcţiile se deterioarează cu aceeaşi viteză şi nici cu aceeaşi intensitate.

Procesul de îmbătrânire trebuie privit ca o rezultantă a unor fenomene de o mare diversitate şi o rară complexitate, ca un proces determinat genetic şi modulat de mai mulţi factori: ereditatea, temperamentul, factorii de poluare din mediu, modul de viaţă adoptat (dieta bogată în sare sau grăsimi, fumatul, abuzul de alcool, abuzul de droguri, sedentarismul).

Modul de viață are cel mai puternic impact asupra felului în care îmbătrânim, din fericire acesta putând fi controlat. De aceea, voinţa şi deciziile legate de propria sănătate luate de-a lungul vieţii sunt decisive pentru îmbătrânirea sănătoasă şi activă. Stă în puterea fiecăruia dintre noi să menţinem sau să recăpătăm starea de bine, să încetinim procesul îmbătrânirii şi consecinţele lui într-o anumită măsură, având mare grijă de propriul corp şi propria minte.

Alimentatia corespunzatoare.

Fiindcă pe măsura înaintării în vârstă scade rata metabolismului (rata cu care se ard caloriile), calitatea hranei consumate este cel puţin la fel de importantă pe cât este cantitatea.

Alimentaţia adecvată trebuie să fie variată şi presupune o dietă hrănitoare, care are la bază:

proteinele – necesare pentru menţinerea şi refacerea masei musculare. Se găsesc în carnea de pasăre, peşte, ouă, soia, şi în cantităţi mai mici în nuci, carnea slabă, lactate.
carbohidraţii – sursa principală de energie a organismului. Există două surse principale de carbohidraţi: glucidele simple (zaharurile simple) şi glucidele complexe, care se găsesc în produsele vegetale şi cereale. Spre deosebire de glucidele rafinate, glucidele complexe conţin şi vitamine, minerale şi fibre.
grăsimile – furnizează de asemenea energie. Este de preferat ca aportul de grăsimi să fie din categoria celor polinesaturate (care se găsesc în uleiul de porumb şi în cel de soia) şi a celor mononesaturate (care se găsesc în uleiul de măsline, în avocado şi nuci) şi mai puţin din categoria grăsimilor saturate (care provin din carnea de porc, vită, viţel, unt şi brânză)
apa – pentru a înlocui apa pierdută prin activitate. Deoarece rinichii devin din ce în ce mai puţin eficienţi, în menţinerea unei stări de hidratare corespunzatoare trebuie avut în vedere un consum zilnic a circa 1,5 – 2 litri de apă pe zi, în general în funcție de nevoile organismului.

Nevoia de anumite substanţe nutritive se modifică pe măsura înaintării în vârstă, iar cerinţele organismului pentru unele dintre ele nu pot fi mereu satisfăcute doar prin intermediul dietei. Suplimentele nutritive nu ar trebui niciodată utilizate ca substituient pentru o alimentaţie sănătoasă. Cu toate acestea un supliment cu multivitamine şi minerale poate fi benefică, mai ales în anumite stadii ale vieţii.

Activitatea fizică

Reprezintă temelia oricărui program antiîmbătrânire şi cheia pentru o îmbătrânire sănătoasă şi independenţa fizică. Are efecte pozitive asupra calităţii vieţii prin îmbunătăţirea nivelului de energie, lucidităţii, dispoziţiei, rezistenţei la infecţii, luptei contra bolilor cronice.

Oamenii care nu fac sport înregistrează pierderi la nivelul masei musculare şi osoase, ceea ce îi predispune la slăbiciune fizică şi la riscul de accidentări la vârste mai înaintate. O viaţă sedentară creşte riscul de apariţie a bolilor cronice (depresie, boli coronariene, osteoartrita, HTA, obezitatea, osteoporoza, diabetul de tip II, boala pulmonară cronică) pentru care exerciţiile fizice, efectuate zilnic sunt foarte benefice. De asemenea, studiile arată că practicarea exerciţiilor fizice îmbunătăţesc starea de sănătate emoţională şi cognitivă la persoanele care suferă de boala Parkinson şi demenţa Alzheimer.

Pentru persoanele care au deja o boală cronică, începerea unei activităţi fizice poate scădea nevoia de medicamente pentru controlul sau tratarea bolii în cauză.

Planul de exerciţii antiîmbătrânire ţine cont de starea funcţională a organismului (cât se poate face la un moment dat, apoi se adaugă treptat mai multă mişcare în activitatea zilnică de rutină). Acesta pune accentul pe varietate, astfel încât să se atingă toate aspectele esenţiale încetinirii procesului de îmbătrânire: flexibilitate, forţa zonei centrale a corpului, agilitate, echilibru şi coordonare, rezistenţă cardiovasculară şi forţă musculară. Înainte de a începe este bine să se facă un examen fizic complet de către un medic.

Reducerea stresului Și metode de relaxare.

Organizarea mai eficiență a vieții și relaxarea, câte 20 minute pe zi pot reduce semnificativ uzura produsă de stres, cel care poate avea efecte negative asupra organismului, asupra stării psihice și asupra memoriei.

Meditaţia zilnică concentrează atenţia şi ajută la calmarea organismului şi a minţii.

Se pot încerca exerciţii de respiraţie pentru relaxare.

Importantă este și sănătatea spirituală, cea care ajută la depaşirea momentelor grele care apar la un moment dat în viaţă deoarece, sufletul şi trupul nu sunt entităţi ce trebuie luate separat. A fi sănătos nu înseamnă doar lipsa afecţiunilor ci a trăi într-o stare de echilibru şi integrare a corpului, minţii şi spiritului.

Vitalitatea mentala si emotionala

Sunt strâns legate de vitalitatea fizică: aşa cum gândirea are efecte puternice asupra corpului tot aşa şi starea fizică afectează modul de a simţi şi gândi.

Activităţile sociale obişnuite şi contactele sociale au un rol important asupra stării de sănătate.

Sănătatea emoţională poate fi protejată sau îmbunătăţită prin menţinerea unei interacţiuni cu prietenii, familia şi comunitatea. Persoanele care ţin legatura cu cei dragi sunt mult mai puţin predispuse la anxietate, depresie, pierderea memoriei (declin cognitiv) şi îmbolnăvire în general. Ele au o stare generală mult mai bună decât cele izolate social.

Optimismul este direct implicat în îmbunătăţirea stării de sănătate şi abilitatea de a lupta împotriva îmbolnăvirii. Pentru o gândire pozitivă în viaţa de zi cu zi trebuie stopat orice gând negativ şi create speranţe pozitive despre propria persoană, despre propria sănătate şi despre viaţă în general.

Modificările memoriei sunt o parte obişnuită a procesului de îmbătrânire: se uită anumite întâmplări mai recente şi se evocă mai greu numele şi detaliile.

Memoria se poate îmbunătăţi sau menţine prin:

exersarea gândirii – cititul, învăţatul unei noi limbi, scrabble, sudoko, jucarea unor jocuri, memorarea cu ajutorul rimelor;
ajutarea memoriei – notarea întâlnirilor, a numelor sau a altor informaţii, ţinerea unei liste cu sarcinile zilnice, folosirea repetiţiei şi a rutinei (ţinerea unor obiecte într-un anume loc);
prevenirea stării depresive care este o cauză obişnuită dar tratabilă a declinului cognitiv la persoanele vârstinice. Trebuie evitat și efectul depresiv al alcoolului şi al sedativelor uzuale;
evitarea anumitor alegeri personale (fumatul, consumul exagerat de cafeină şi băuturi carbogazoase);
activităţi fizice care cresc fluxul de sânge şi oxigen către creier (munca în gradină, mersul pe jos, mersul pe bicicletă sau tenisul);
interes real și o implicare foarte mare în ceea ce persoana face, indiferent dacă este vorba de a cunoaște persoane noi sau de a învăța noi activități. Oamenii uita foarte repede lucrurile pe care cei din jur le-au spus, dar nu le uită pe cele care îi interesează. Acest lucru se întamplă deoarece memoria este selectivă;
odihna suficientă, un somn bun de noapte, în fiecare noapte, cu menținerea unei rutine de somn ajută pentru ca mintea să fie mereu în cea mai bună formă.

Importanță covârșitoare în menținerea stării de bine și a calităţii vieţii, pe măsura înaintării în vârstă o are și monitorizarea propriei asistenţe medicale – profilaxia, controalele medicale periodice şi tratamentul necesar și adecvat unor afecțiuni.