1 octombrie 2020 – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE

Perioada de bătrâneţe aduce cu sine numeroase schimbări importante în modul în care individul se percepe pe sine şi lumea din jur.

Fiecare om are ritmul propriu de îmbătrânire.

Felul și viteza cu care corpul îmbătrâneşte este influenţat de factorii genetici (moşteniţi), temperament, mediu, factorii patologici (boli infecțioase, toxice, degenerative, postraumatice), stil de viață și dieta (nu numai cât mâncăm, dar mai ales ce mâncăm). Singurătatea este unul din factorii psihici cei mai importanți în comportarea față de bătrânețe și grăbește viteza de îmbătrânire.

Principala manifestare a proceselor fundamentale de îmbătrânire la nivelul organismului intact este reprezentată de perturbarea multor procese reglatorii care în mod normal realizează integrarea între celule, țesuturi și organe. Astfel este afectată capacitatea de a coordona variatele funcții necesare pentru menținerea homeostaziei. Aceasta ar putea contribui la vulnerabilitatea organismului vârstnic atât la stresuri interne cât și externe.

Imbătrânirea constă într-o gamă amplă de modificări morfologice și funcționale ale organismului în timp. Unele din aceste modificări pot fi detectate și constituie indicatori pentru a evalua procesul de îmbătrânire și pentru a preciza vârsta biologică a unui individ.

Îmbătrânirea fiziologică, spre deosebire de îmbătrânirea patologică, se realizează fără seisme prea evidente, dat fiind faptul că organismul antrenează rezervele compensatorii şi parcurge forme de echilibre proprii extrem de complexe.

În condiții ideale, vârsta biologică si vârsta cronologică se identifică. În acest caz este vorba de îmbătrânire normală, fiziologică, armonioasă.

Îmbătrânirea nefiziologică poate fi:

• prematură, precoce, care începe de timpuriu, când vârsta biologică corespunde unei vârste calendaristice mai mari decât cea realăș
• întârziată, când vârsta biologică este mai mică decât cea cronologicăș
• accelerată, când ritmul de îmbătrânire se accelerează la un moment dat  (după pensionare, decese în familie, internări, etc), caz în care vârsta biologică este mai mare decât cea cronologicăș
• asincronă, în care diversele aparate și sisteme sunt angajate diferit, nesincron – îmbatrânire cu profil cardio-vascular, respirator, cerebral, cutanat etc – în care aparatele și funcțiile se înscriu cu modificări dominante în contextul general al aparatelor și sistemelor funcționale ale organismului.

Au fost definiţi anumiți parametrii pentru evaluarea procesului de îmbătrânire și pentru a putea diferenția vârsta biologică de cea cronologică.

Vârsta biologică se apreciază pe baza a numeroase teste, care au în vedere trăsăturile fundamentale ale îmbătrânirii, scăderea adaptabilităţii şi reactivităţii organismului. Indicatorii de vârstă biologică sunt date morfologice, funcţionale, clinice, biochimice, psihologice, sociale, antropologice. Evaluarea vârstei biologice şi a ritmului de îmbătrânire, presupune corelarea a cât mai multor date clinice şi paraclinice.

Scala I.N.G.G. (Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie – Ana Aslan, București) este una dintre scalele de evaluare a vârstei biologice pentru bătrâni, care ține cont de vârsta biologică și de ritmul de imbătrânire.

Abaterile de la valorile standard cu ≥ 2 permit diagnosticul de îmbătrânire accelerată, respectiv întârziată, în funcție de sensul lor.

Pentru orice perioadă există criterii caracteristice.

în etapa de pre-senescență punctajul este realizat în mare parte de schimbările tegumentelor și ale părului, apoi de cele ale aparatului cardio-vascular, sistemului auditiv și ale văzului.

Pentru etapa de vârstnic (peste 65 de ani) punctajul se datorește aparatului cardio-vascular, sistemului nervos și analizatori.

Perioada de bătrânețe (senescența – peste 75 de ani) este dominată de modificările sistemului nervos urmate de ale aparatului cardio-vascular și osteoarticular.

Sa nu uitam!

Organismul îmbătrâneşte cronologic. Nu putem împiedica acest proces. Dar putem într-adevăr influența pozitiv ritmul în care îmbătrânim şi gradul de risc privind expunerea la ”bolile de bătrânețe”.

Putem încetini semnificativ sau preveni apariția multora dintre problemele legate de vârstă, păstrând interesul față de ceea ce are viața mai frumos de oferit.

Se poate îmbătrâni pasiv, fără a se da mare atenţie procesului sau activ, făcându-se conştient anumite alegeri care țin de stilul de viață, pentru a ne păstra în cea mai bună formă fizică și psihică.

Având dorința de a îmbătrâni frumos, cu siguranță viața va căpăta altă valoare pentru fiecare dintre noi.